Skip to content Skip to left sidebar Skip to footer

Monografia comunei

Relief

În cuprinsul arealului comunei Pîngăraţi, relieful înregistrează în peisaj o mare varietate de forme, ca rezultat al unei structuri geologice distincte, dispuse sub formă de fâşii longitudinale cu o orientare generală nord-sud, al unei modelări adaptate la litologie şi structură, al etajării biopedoclimatice şi unei intense activităţi antropice.

Cel mai important modelator al acestei unităţi, râul Bistriţa din acest sector montan se înscrie pe un scurt traseu transversal faţă de structurile geologice, având rolul de colector general, iar afluienţii de ordinul I, longitudinali faţă de strucură.Structura geologică de amănunt a influienţat evoluţia reţelei hidrografice numai în ceea ce priveşte grăbirea sau încetinirea regularizării profilului de talveg şi în parte, aspetul morfologic al văilor.

Structura geologică zonară a impus un prim criteriu de delimitare a celor mai mari unităţi de relief.. Astfel, de la nord la sud, se deosebesc pe teritoriul comunei Pîngăraţi două unităţi montane ale unităţii Flişului : cea a Munţilor Stânişoarei în nord de valea Biştriţei şi cea a Munţilor Tarcăului (Goşmanu)în sud

Fiecare din unităţile menţionate prezintă elemente proprii care-i dau Individualitate morfometrică şi mofografică.

Rețeaua hidrografică

Teritoriul comunei Bîrgăuani aparţine bazinului hidrografic al râului Moldova. O parte din afluenţii săi curg pe teritoriul comunei Bîrgăuani (pâraie).
Regimul de scurgere al pâraielor se caracterizează printr-un maxim de debit în lunile aprilie-mai, minimul înregistrându-se la sfârşitul verii şi începutul toamnei. Primăvara, când se suprapune perioada de ploi cu cea a topirii zăpezilor, se produc inundaţii afectând zonele adiacente albiilor majore ale pâraielor.
Principala sursă de alimentare cu apă este pânza freatică subterană. Reţeaua hidrografică este bogată şi se caracterizează prin printr-o alimentare intensă a râurilor, prin predominarea apelor mari de primăvară şi viituri frecvente vara şi toamna, regimul hidrografic având în general un caracter echilibrat.
Primăvara se pot suprapune perioade de ploi cu cele de topire a zăpezilor. Atunci apare riscul de inundaţii deoarece solul nu poate prelua debitul suplimentar de apă, în condiţiile în care pânza freatică este la adâncime mică, lucru specific zonelor de terasă şi luncă.

Clima

Analiza principalelor elemente climatice s-a făcut pe baza datelor înregistrate la staţia meteorologică Pîngăraţi –sat situată pe terasa inferioară a Bistriţei din mijlocul localităţii cu acelaşi nume, la o altitudinede 365 m., din perioada 1957 – 1984, dar şi de la staţiile Pîngăraţi – Bejenie (altit. 465 m.), Pîngăraţi – Fundoaia (altit. 525 m.) şi Oanţu – canton silvic (altit. 505 m.) din perioada 1981 – 1983).

Tate aceste date au fost analizate comparativ cu cele de la staţii din zona Carpaţilor Orientali şi a Subcarpaţilor Moldovei : Piatra-Neamţ (altitudine – 315 m.),Tg. Neamţ (altitudine 388 m ), Tg Ocna (altitudine 243 m), Ceahlău – sat (altit. 552 m), Ceahlău-Munte (altit. 1241 m.), Ceahlău- Toaca (altit. 1904 m.) Având în vedere desele schimbări de amplasament şi perioadele scurte de observaţii ale staţiilor meteorologice, datele au fost omogenizate şi corelate conform metodelor statistice specifice climatologiei.

Cartarea topoclimatică s-a făcut conform metodologiei elaborate de către Institutul de Geografie al Academiei Române .

Floră și faună

Din punct de vedere zoogeografic, situaţia de răscruce a teritoriului tării noastre se reflectă în întrepătrunderea faunei central-europene cu cea pontică, peste care se suprapun şi elemente meridionale. Distribuţia spaţială a faunei, strâns legată de clima şi vegetaţie în primul rând, variază nu numai latitudinal, ci şi altitudinal, alcătuind etaje faunistice .

Teritoriul în care se află localitatea Pîngăraţi, face parte din etajul faunistic al pajiştilor montane şi al pădurilor de conifere unde se gaseşte o fauna terestră bogată atât de nevertebrate cât şi de vertebrate.

Fauna pădurilor

Fauna de mamifere este relativ bogată şi prezintă interes cinegetic, trofeele cucerite de vânătorii din comuna Pîngăraţi. Este reprezentată prin toate speciile de vânat din Carpaţii Orientali .

Cerbul (Cervus elaphus) este prezent pretutindeni şi nu se sfiieşte să apară în calea ciobanilor sau forestierilor, mai ales în perioada băncănitului (septembrie). La fel de des întâlnită este şi căprioara (Capreolus capreolus).

Mistreţul (Sus scofa) îşi face nedorită prezenţa prin aceea că umblă în turme de 5-10 exemplare prin fânaţe şi a devenit o adevărată pacoste datorită stricăciunilor pe care le face .

Ursul brun (Ursus arctus) este prezent prin exemplare puternice, de multe ori „musafir ” nepoftit al târlelor.

Dintre canide, foarte răspândite sunt : vulpea (Vulpes vulpes), lupul (Canis lupus)- în ultimul timp în regres, jderul (Martes martes), pisica sălbatică (Felis silvestris), râsul (Lynx lynx).

Mamiferele mici sunt reprezentate prin dihor (Putorius putorius) şi nevăstuica (Mustela nivalis), veveriţa (Sciurus vulgaris), şoarecele de pădure (Apodemus sylvaticus), chiţcanul de pădure (Sorex araneus), pârşul de alun (Muscardinus avellanarius).

Clasa păsărilor are o pondere mult mai mare, începând de la nivelul culmilor până în fundul văilor. In etajul forestier înalt trăieşte cocoşul de munte (Tetrao urugallus) astăzi pe cale de dispariţie datorita vânatului iraţional din trecut. Răpitoarele de zi sunt reprezentate de uliul porumbar (Acipiter gentilis), şorecarul comun (Buteo buteo), iar răpitoarele de noapte de huhurezul mic (Strix aluco), bufniţa sau buha (Bubo bubo), huhurezul mare (Strix uralensis).

În pădurile cu arbori bătrâni des întâlnit este porumbelul de scorbură şi cucul. Dintre turdide se remarcă sturzul (Turdus philomelos), mierla neagră (Turdus merula),mierla gulerată (Turdus torquatus ).

O largă răspândire o au reprezentanţii din familia feringilidelor : cinteza (Fringilla cooelebes), mugurarul (Pirrbula pirrbula) şi forfecuţa (Loxia curvirostra).

În lungul văilor, printre lăstărişuri trăieşte codobatura, pescăruşul negru (Cinchus cinchus), fluieraşu de munte (Tringa hypoleucos).

Fauna pajiştilor montane

În caracterizarea generală a acestui etaj faunistic o pondere însemnată o au dintre vertebrate, reptilele, printre care se remarcă : şopârla de munte (Lacerta vivipara), împreuna cu şoparla de câmp (Lacerta agilis) care populează păşunile şi fâneţele însorite, vipera (Vipera berus), prezentă şi în taieturile proaspete de pe versanţii însoriţi sau în terenurile recent cosite.

Dintre păsări, o largă răspândire o au : vrabia de câmp (Passer montanus), cioara griva (Corvus corones cornix), fâsa (Anthus trivialis), codobatura alba (Motacilla alba), graurul (Sturnus vulgaris), pupăza (Upupa epops) şi altele.

Fauna acvatică

În apele râului Bistriţa şi ale pâraielor afluiente trăiesc numeroşi peşti reprezentaţi prin specii caracteristice pârâurilor de munte de la noi : păstravul indigen (Salmo trutta fario), boişteanul (Phoxinus phoxinus), zglavoaca (Cottus poecilopus), grindeiul (Noemacheilus barbatulus), porcuşorul (Gobio gobio), mreana (Barbus barbus).

Fauna de amfibieni este relativ bogată, aceste specii găsind condiţii bune de viaţa şi reproducere în pădurile umbroase şi umede care acoperă versanţii şi văile . Salamazdra carpatică (Triturus montandoni) este prezenta primavara în zonele mocirloase, iar vara este aproape neobservată prin frunzişuri umede. Salamandra pătată (Salamandra salamandra) apare după ploaie prin poteci. Dintre amfibiile anure cea mai slab răspândită este broasca roşie de munte (Rana temporaria), brotacelul galben (Bombina verigata) si broasca râioasă verde (Bufo viridis). Fauna piscicolă prezintă importanţă deosebită prin faptul că pescuitul raţional este o îndeletnicire pe cât de veche, pe atât de plăcut.

Legat de lacurile de acumulare există şi o bogată avifaună, alcătuită din păsările care poposesc aici în sezonul rece, specii de raţe (Anas platyrhynchos, Podiceps ruficollis, Gavia arctica, ş. a. )

. Aceste locuri de popas din sezonul rece şi din perioadele de migraţie au atras 53 de specii acvatice. Pe lângă raţe mai poposesc

aici cufundarii (Gavia arcticaaa), corcodei, (Podiceps sp.), stârcul cenuşiu (Ardeea cinerea), pescăruşul râzător (Larus ridibundus). Foarte rar apar lebăda de iarnă (Cygnus cygnus).

Munteanu D., Analiza zoogeografică a avifaunei române., Nymphaea, Nr.2, Oradea

Ultima actualizare: 09:40 | 23.02.2024

Sari la conținut