Skip to content Skip to left sidebar Skip to footer

Prezentare generală

Situată în partea de nord-est a României, comuna Pângărați, este integrată unităţii morfologice a Carpaţilor Orientali..

Poziţia matematică este dată de intersecţia paralelei de 46º 55´ latitudine nordică cu meridianul de 26º 12´ longitudine estică.

În cadrul judeţului Neamţ, aşezarea ocupă aproximativ o poziţie centrală-vestică, în cadrul judeţului, în plină zonă montană carpatică.

Poziţia geografică are implicaţii deosebite asupra fenomenelor climatice, fitogeografice şi pedogeografice. Astfel, climatul poartă amprenta nuanţei temperat-continentale cu variaţii şi inversuini termice în mediile adăpostite, cu etajarea altitudinală pe versanţii şi culmile înalte, cu caractere locale impuse de fragmentarea reliefului, expunerea versanţilor, gradul de acoperire cu vegetaţie,etc.

Teritoriul comunei ocupă o suprafaţă 121,90 km² (respectiv – 12190 ha), revenindu-i un procentaj de 2,07% din întreaga suprafaţă a judeţului Neamţ, care este de 5.896,16 km².

Dispusă în sens meridian, comuna are o lungime de peste 23 km (pe axa nord – sud) şi o lăţime de peste 8 km în zona centrală locuită, pe axa est-vest.

Din punct de vedere economico-administratv se află în plin centrul regiunii de Nord-Est, ce cuprinde 6 judeţe din Moldova (Suceava, Botoşani, Neamţ, Iaşi, Bacău şi Vaslui).

Aşezarea acestei comune în zona montană a judeţului, îi conferă

fizionomia de aşezări de tip alungit cu tendinţe de concentrare, atât centrului de comună cât. şi satelor adiacente,componente.

Astăzi, această comună se numără printre cele 77 de comune ale judeţului Neamţ. Ea comasează un număr de 6 sate: Pângărați, Stejaru, Pîngărăcior, Oanţu, Poiana şi Preluca, având o populaţie de 5385 de locuitori. Istoria comunei consemnează faptul de modificare a teritoriului său, dar şi a componenţei satelor ce le-a administrat în timp.

 

Limitele convenţionale ce despart comuna Pângărați de celelalte unităţi administrative limitrofe, sunt axate în general de-a lungul culmilor mai înalte, a ocobcinelor şi înşeuărilor montane ale Munţilor Tarcăului (Goşmanului) şi Stânişoarei.

– Limita vestică (25º 08´ longitudine estică) ce urmează Culmea Frasinului. Cozmiţei şi Hărmanului, o desparte de la nord la sud de Com Hangu, oraşul Bicaz şi comuna Tarcău;

– Limita estică (26º 15´ longitudine estică), urmează culmile masivului Simon (ale Munţilor Stânişoarei) şi Dealului Lat (ale Munţilor Goşman), despărţond-o de la nord la sud de comunele Gârcina, Alexandru cel Bun (Viişoara) şi Piatra Şoimului;

– Limita nordică (47º 01´ )urmează cumpăna de ape dintre bazinul Cuejdiului şi cel al Pîngărăciorului, despărţind-o de comuna Gârcina;

-Extremitatea sudică (46º 48´ ) din vârful Murgoci (1293 m altitudine absolută), este locul de întâlnire a celor trei unităţi administrative, ale comunelor Pângărați, Tarcău şi Piatra Şoimului.

Ultima actualizare: 13:59 | 10.10.2024

Sari la conținut